Castelul din Carpați

Îmbrățișând nobila cale de la Cetatea Colț spre Vârful Retezat...

Mai mult decât bucuria regăsirii... este liniștea (re)aflării Acolo...

acel sentiment viu ce susură precum părăul de munte...

acel spațiu ce șoptește taine atât de bine cunoscute prin paserile ceriului și foșnetul codrului... prin aroma reavănă și suculentă ce mustește a forțe de viață...

Cetatea... atât de impresionantă și pentru Jules Verne

azi privește în liniște spre vale...

uneori... un fior de moarte se strecoară de pe zidurile frisonate de atâția pași curioși... dar pre puțin dispuși spre compasiune...

Pentru câteva momente Vârful Retezat ni s-a arătat prin pătura norilor...

E uluitor... dar... e cât se poate de firesc...

precum o mare iubire ce-și croiește drum prin timp și spațiu

doar pentru a atinge sufletul drag cu o caldă undă...

Împletire de timpuri

Împletire de substanțe

uneori păsările au trup de carne... alteori de piatră...

uneori... castelul pare ctitorit în Ev mediu... alteori... pare a fi acolo de milenii...

Drumul e

blând... dar serios

luminos... dar misterios

primitor... dar primejdios

Comments

Omul: Sunetul Viu

2011 03 18 Vineri TVS ora 18:30 – 19:20 reluare: Sâmbătă 2011 03 19 ora 17:00 - 17:50 / Duminică 2011 03 20 ora 15:00 - 15:50 / Luni 2011 03 21 ora 16:30 - 17:20 Ramona Novicov * Carmen Vasile EMISIUNE TV ARTEFACTE OMUL: SUNETUL VIU Ramona Novicov * Carmen Vasile Invitat: Conf.univ. Dr. CARMEN VASILE Realizator: Conf.univ. Dr. RAMONA NOVICOV Monoopera este un gen nou al spectacolului de operă, în care un singur interpret întruchipează, într-un spaţiu imaginativ, toate personajele. În mod similar, în teatru, această tendinţă de esenţializare a dat naştere monodramei. În ultimii 20 de ani compozitorul EDE TER ÉNYI şi-a dedicat o bună parte din energia creatoare prefigurării acestui gen nou muzical transformând în gânduri muzicale teme care acoperă un vast spaţiu geografic (Japonia – Dincolo de tăcere, Flori Japoneze , India – Mahabharata , Grecia – Sărbătorile lui Ulise , România – Noul Adam , Germania – MephistoFaust , Italia – Divina Comedie , Franţa – Pov

Despre viață 1

Cât de interesantă e... viața... atunci când... nu e interesantă...

Peisaj de iarnă...

Ieși... ieși în natură și... respiră... E frig... îți îngheață urechile și nasul... dar... e loc de trăit... loc de iubit viața... loc de iubit ființele... Calul, etern tovarăș de drum, te iubește la fel de mult cu sau fără fard... cu sau fără haine de firmă... cu sau fără mașină de lux (dar... întotdeauna cu morcovi...). Te iubește pentru că ești acolo. Te iubește... pentru că așa știe să trăiască: în sălbăticie sau în devoțiune față de om... Contemplă apoi drumul... urma vizibilă a obiceiului oamenilor de a trece prin acel loc... Cât de fascinantă e liniștea ulițelor adâncite în adormirea iernii... Cât de tentant și ușor e să pășești pe o asemenea cale... unde... dacă ești cu adevărat atent îți poți auzi propria ființă surâzând la fiecare pas... E simplu... e frumos... Contemplă apoi... apa... care meditează în neclintire înghețată... Gândul ei... e cerul... mereu schimbător... Acum s-a închis în sine sub crusta translucidă. S-a ascuns de frigul de afară precum sufletul omului...

CARMEN VASILE

Search This Blog