Skip to main content

Un nou început


O nouă zi / un nou an / un nou zâmbet...
De ce?
Pentru că e soare... e lumină caldă... e aer mustind a sevă de un nou început...

Da... am stat sub vâsc...
Chiar mai mult... am privit cum dansează în adierea de cumpănă de vremi...
Iar dansul... se transformă în caligrafie... iar caligrafia în Eu-ritmie...

Revedere...
cu dorul sufletului de înalt...
ce ușurare,
ce îmbucurare,
gândul că el... a fost acolo mereu...
clar și radios...
Prieten drag, dor de înalt, tovarăș de drum,
Să purcedem în noul an, 
împreună, 
inspirându-ne / respirându-ne
pentru a ști că ne suntem aproape...

Soarele că strălucea,
Pământul că-l picta,
Zarea o lărgea,
Viață că-i dădea...

Împreună pe cale...

Caninul cu blana de soare
Lipitu-sa de sufletul și fața mea
Spre blândă alintare...



 

Labels:

Comments

Post a Comment

Popular posts from this blog

E lumină pe pământ...

E lumină pe pământ... când ninge... Căldura se retrage din vecinătatea atingerii... apa își oprește curgerea... lăsând loc unui altfel de lumini... misterioase... clare... distante... atât de intime contemplării... Pașii... se grăbesc pe cărări noi pentru minte... atât de vechi pentru suflet... Inima pulsează a exaltare... E liniște... E bine... Undeva... dincolo de orizontul retinei... frumosul își extinde protector prezența... Privilegiul înaltului... aduce cu sine... departe-vederea... Dorul se cuibărește cuminte... în priviri... în aer... Dorul de Sine...    
Post a Comment
Read more

Peisaj de iarnă...

Ieși... ieși în natură și... respiră... E frig... îți îngheață urechile și nasul... dar... e loc de trăit... loc de iubit viața... loc de iubit ființele... Calul, etern tovarăș de drum, te iubește la fel de mult cu sau fără fard... cu sau fără haine de firmă... cu sau fără mașină de lux (dar... întotdeauna cu morcovi...). Te iubește pentru că ești acolo. Te iubește... pentru că așa știe să trăiască: în sălbăticie sau în devoțiune față de om... Contemplă apoi drumul... urma vizibilă a obiceiului oamenilor de a trece prin acel loc... Cât de fascinantă e liniștea ulițelor adâncite în adormirea iernii... Cât de tentant și ușor e să pășești pe o asemenea cale... unde... dacă ești cu adevărat atent îți poți auzi propria ființă surâzând la fiecare pas... E simplu... e frumos... Contemplă apoi... apa... care meditează în neclintire înghețată... Gândul ei... e cerul... mereu schimbător... Acum s-a închis în sine sub crusta translucidă. S-a ascuns de frigul de afară precum sufletul omului...
Post a Comment
Read more

Pe ghete kangoo la Orașul faptelor bune 2023

Încă ne minunăm de minunea care suntem... Încă e un lucru serios să fii fericit... Încă învățăm arta compasiunii... Dar... învățăm... pe zi ce trece... să fim mai buni... mai umani... mai noi înșine... Ce bine că suntem... precum păsările în timp ce migrează... pe rând... vârf de lance... (pentru a da răgaz cârdului să se odihnească... despovărat de grija navigației)... în arta înfăptuirii binelui... www.kangooclub.ro / www.radio.zu E și bucurie... e și sănătate... dar... înainte de toate... e aflarea împreună... Uneori... liniștea... răzbește mai tare decât decibelii asurzitori...  
Post a Comment
Read more