Skip to main content

Ultra Real


De data aceasta a fost @ULTRA REAL!

Așa spune el, Dorel Găină, sărbătoritul, artistul, visătorul, ”barocul apocaliptic” - așa cum l-am numit acum 25 de ani...
La fel de bine putea să fie și pseudo-real sau supra-real (a... asta nu că e deja arvunită) sau... orice altceva decât suntem noi obișnuiți să numim ”realitate”... căci așa e lumea imaginată de el, vărsătorul, poetul... A... ne-a amenințat că urmează și de data aceasta o însoțire cu poeme a imaginilor.
Așa-i că te-ai fi fâstâcit un pic dacă dădeam tonul de ”La mulți ani” în timpul vernisajului?...
Căci ”ce ciudat, ce bizar, ce coincidență”... vernisajul realității doreliene a fost chiar party-ul de ziua de naștere.
Fii ferice și veșnic tânăr, prieten drag!


Dorel Găină, Carmen Vasile, Ultra Real
Dorel Găină, Carmen Vasile
vernnisaj ULTRA - REAL

Dorel Găină, Carmen Vasile, Ultra Real
Dorel Găină, Carmen Vasile
vernnisaj ULTRA - REAL

Dorel Găină, Ultra Real

Dorel Găină, Ultra Real

Dorel Găină, Ultra Real

Dorel Găină, Ultra Real

Dorel Găină, Ultra Real


Popular posts from this blog

Omul: Sunetul Viu

2011 03 18 Vineri TVS ora 18:30 – 19:20 reluare: Sâmbătă 2011 03 19 ora 17:00 - 17:50 / Duminică 2011 03 20 ora 15:00 - 15:50 / Luni 2011 03 21 ora 16:30 - 17:20 Ramona Novicov * Carmen Vasile EMISIUNE TV ARTEFACTE OMUL: SUNETUL VIU Ramona Novicov * Carmen Vasile Invitat: Conf.univ. Dr. CARMEN VASILE Realizator: Conf.univ. Dr. RAMONA NOVICOV Monoopera este un gen nou al spectacolului de operă, în care un singur interpret întruchipează, într-un spaţiu imaginativ, toate personajele. În mod similar, în teatru, această tendinţă de esenţializare a dat naştere monodramei. În ultimii 20 de ani compozitorul EDE TER ÉNYI şi-a dedicat o bună parte din energia creatoare prefigurării acestui gen nou muzical transformând în gânduri muzicale teme care acoperă un vast spaţiu geografic (Japonia – Dincolo de tăcere, Flori Japoneze , India – Mahabharata , Grecia – Sărbătorile lui Ulise , România – Noul Adam , Germania – MephistoFaust , Italia – Divina Comedie , Franţa – Pov

Despre viață 1

  Cât de interesantă e... viața... atunci când... nu e interesantă...

Peisaj de iarnă...

Ieși... ieși în natură și... respiră... E frig... îți îngheață urechile și nasul... dar... e loc de trăit... loc de iubit viața... loc de iubit ființele... Calul, etern tovarăș de drum, te iubește la fel de mult cu sau fără fard... cu sau fără haine de firmă... cu sau fără mașină de lux (dar... întotdeauna cu morcovi...). Te iubește pentru că ești acolo. Te iubește... pentru că așa știe să trăiască: în sălbăticie sau în devoțiune față de om... Contemplă apoi drumul... urma vizibilă a obiceiului oamenilor de a trece prin acel loc... Cât de fascinantă e liniștea ulițelor adâncite în adormirea iernii... Cât de tentant și ușor e să pășești pe o asemenea cale... unde... dacă ești cu adevărat atent îți poți auzi propria ființă surâzând la fiecare pas... E simplu... e frumos... Contemplă apoi... apa... care meditează în neclintire înghețată... Gândul ei... e cerul... mereu schimbător... Acum s-a închis în sine sub crusta translucidă. S-a ascuns de frigul de afară precum sufletul omului...