Skip to main content

Doar liniștea... e firesc de sfântă...

 E simplu...

E Crăciun!
Viscolul biciuie coama cailor; se izbește în tâmple ce se arcuiesc iscoditor în zare.
- E doar vântul - i-am șoptit blând.
- Nu, sunt vremurile ce rostogolesc bulgări de aer și spaime în orizont - mi-a scânteiat din priviri.
În griul şuierător, despuiat de omăt se strecoară discret o neobișnuită pace.
Cât de maiestos-sever ne vorbește cerul...
Pășim ușor pe drum. Eu, domol înainte. Ea, cu sufletul cuibărit în amprenta pașilor mei.
Herghelia zguduie pământul în valuri de galop nebun... de-a valma cu vântul și ogarii.
Totul e un joc.
Doar liniștea... e firesc de sfântă...
Sărbători binecuvântate!








Labels:

Comments

Post a Comment

Popular posts from this blog

E lumină pe pământ...

E lumină pe pământ... când ninge... Căldura se retrage din vecinătatea atingerii... apa își oprește curgerea... lăsând loc unui altfel de lumini... misterioase... clare... distante... atât de intime contemplării... Pașii... se grăbesc pe cărări noi pentru minte... atât de vechi pentru suflet... Inima pulsează a exaltare... E liniște... E bine... Undeva... dincolo de orizontul retinei... frumosul își extinde protector prezența... Privilegiul înaltului... aduce cu sine... departe-vederea... Dorul se cuibărește cuminte... în priviri... în aer... Dorul de Sine...    
Post a Comment
Read more

Pe ghete kangoo la Orașul faptelor bune 2023

Încă ne minunăm de minunea care suntem... Încă e un lucru serios să fii fericit... Încă învățăm arta compasiunii... Dar... învățăm... pe zi ce trece... să fim mai buni... mai umani... mai noi înșine... Ce bine că suntem... precum păsările în timp ce migrează... pe rând... vârf de lance... (pentru a da răgaz cârdului să se odihnească... despovărat de grija navigației)... în arta înfăptuirii binelui... www.kangooclub.ro / www.radio.zu E și bucurie... e și sănătate... dar... înainte de toate... e aflarea împreună... Uneori... liniștea... răzbește mai tare decât decibelii asurzitori...  
Post a Comment
Read more

Despre soare... și despre cei de sub El...

 Azi... Ar fi trebuit să fie despre El, despre Soare. Încă de dimineață mi-am făcut vocalizele mentale pentru lustruirea cuvintelor din a doua noapte sfântă. M-am dichisit toată ziua și am pornit ca la o întâlnire foarte importantă... cu un ușor frison care-mi picura neliniște de gheață în vene: și dacă îl ratezi? și dacă... până ajungi se va înnora? și dacă nu ai făcut totul pentru celesta întâlnire? Am ajuns! El, strălucitor mă aștepta pe cer. Ce ușurare. Era tot acolo și în oraș. Mi-a scăldat pupilele de cu dimineață în speranțe aurii. Totuși... a trebuit să fug dintre oameni pentru a-L putea întâlni... Cu toate astea... azi... a fost mai mult despre aer și cer, despre curăție și claritate, despre eleganță și sobrietate. Ca o amintire a viscolului sever de ieri, o undă rece și bine articulată de aer alerga peste câmpuri precum o cavalerie ușoară aeriană cu un gest autoritar prin care-și revalida victoria asupra pâclei cenușii cu care a trudit năpraznic toată noaptea. Norii sunt ...
Post a Comment
Read more