O nouă lună nouă... o nouă răspântie de vremi... un nou an în calendarul chinezesc...
Parcă ne dregem într-un anume fel glasul firii în asemenea momente...
Parcă ne aranjăm straiele purtării ca înainte de o fotografie de profil...
Parcă aerul se densifică în jurul nostru și suntem mai atenți și la cele mai mici detalii...
Parcă suntem, în fața noii constelații, precum școlerii de pe vremuri (adică din tinerețile mele) care fremătau de emoție dacă vor primi coroniță sau nu...
Apoi... surprinși de caraghioslâcul ritualurilor, care, de multe ori o iau pe povârnișul abrupt al superstițiilor, le lăsăm baltă...
Rămâne, totuși, ceva... acel ceva fundamental: dorința profundă de a ne trăi viața sub cele mai bune auspicii, dorința de a fi iubiți și a iubi, dorința de a ne afla rostul și rolul în lume... Iar tot ce părea ritual gol... se umple de înțeles... de fapte, emoții și gânduri bune care generează o viață bună!
Intrăm în anul Tigrului de apă...
Gândind contextual și adaptat situațiilor concrete, precum unii regizori moderni, seminția felină din viața mea este motanul birmanez Bijou...
Împreună vă dorim un an bun și frumos!
Comments
Post a Comment