Azi am vorbit despre tine cu o pădure
M-a primit dezolat – temătoare:
- încă un turist ignorant –
Transpira abundent sudoare de foioase...
Am adulmecat-o cu nările şi inima
am iubit-o cu plămânii... ochii... mâinile...
O clipă doar
tainica alchimie de doi în unu
am plecat apoi
purtându-te în marsupiul sufletului ca pe un pui iubit
Şi tu eşti precum pădurea
umilită în fiinţa ei de prea mulţi paşi străini...
Mă vei recunoaşte oare?...
