Azi... nu am plâns... și nici nu m-au încercat emoțiile care se înfiripau cu duioșie, nu știu cum, în anii trecuți...
Azi sufletul meu știa deja, după aproape 30 de ani de profesorat, că toate ființele în care am investit din cunoașterea și forța mea de viață sunt acolo pentru totdeauna.
Privesc retrospectiv cu nostalgie și înainte cu încredere!
E una din zilele de grație în care toți doresc tuturor succes, în care atâtea destine primesc un nou impuls spre împlinire, în care atâtea eforturi și primesc rodul.
Familia lărgită... Da... privindu-i pe toți cei veniți cu flori și zâmbete realizez, iar și iar, că în spatele fiecărui tânăr este o întreagă comunitate din care provine și una pe care și-o va crea... deci... a avea un student în clasă... poate însemna și a avea câteva sute de suflete așezate în băncile școlii vieții.
Cu Roxana Igna am parcurs drumul dramaturgic de la păpușă (Păpușa mecanică / Povestirile lui Hoffmann, Jaques Offenbach) la regină (Regina nopții / Die Zauberflöte, W.A. Mozart). Are toate șansele să fie o regină a scenei... The show must go on...
Comments
Post a Comment