Skip to main content

Curs festiv la Universitatea din Oradea



Azi... nu am plâns... și nici nu m-au încercat emoțiile care se înfiripau cu duioșie, nu știu cum, în anii trecuți...
Azi sufletul meu știa deja, după aproape 30 de ani de profesorat, că toate ființele în care am investit din cunoașterea și forța mea de viață sunt acolo pentru totdeauna.

Privesc retrospectiv cu nostalgie și înainte cu încredere!
E una din zilele de grație în care toți doresc tuturor succes, în care atâtea destine primesc un nou impuls spre împlinire, în care atâtea eforturi și primesc rodul.

Familia lărgită... Da... privindu-i pe toți cei veniți cu flori și zâmbete realizez, iar și iar, că în spatele fiecărui tânăr este o întreagă comunitate din care provine și una pe care și-o va crea... deci... a avea un student în clasă... poate însemna și a avea câteva sute de suflete așezate în băncile școlii vieții.

Cu Roxana Igna am parcurs drumul dramaturgic de la păpușă (Păpușa mecanică / Povestirile lui Hoffmann, Jaques Offenbach) la regină (Regina nopții / Die Zauberflöte, W.A. Mozart). Are toate șansele să fie o regină a scenei... The show must go on...






 

Comments

Popular posts from this blog

E lumină pe pământ...

E lumină pe pământ... când ninge... Căldura se retrage din vecinătatea atingerii... apa își oprește curgerea... lăsând loc unui altfel de lumini... misterioase... clare... distante... atât de intime contemplării... Pașii... se grăbesc pe cărări noi pentru minte... atât de vechi pentru suflet... Inima pulsează a exaltare... E liniște... E bine... Undeva... dincolo de orizontul retinei... frumosul își extinde protector prezența... Privilegiul înaltului... aduce cu sine... departe-vederea... Dorul se cuibărește cuminte... în priviri... în aer... Dorul de Sine...    

Despre soare... și despre cei de sub El...

 Azi... Ar fi trebuit să fie despre El, despre Soare. Încă de dimineață mi-am făcut vocalizele mentale pentru lustruirea cuvintelor din a doua noapte sfântă. M-am dichisit toată ziua și am pornit ca la o întâlnire foarte importantă... cu un ușor frison care-mi picura neliniște de gheață în vene: și dacă îl ratezi? și dacă... până ajungi se va înnora? și dacă nu ai făcut totul pentru celesta întâlnire? Am ajuns! El, strălucitor mă aștepta pe cer. Ce ușurare. Era tot acolo și în oraș. Mi-a scăldat pupilele de cu dimineață în speranțe aurii. Totuși... a trebuit să fug dintre oameni pentru a-L putea întâlni... Cu toate astea... azi... a fost mai mult despre aer și cer, despre curăție și claritate, despre eleganță și sobrietate. Ca o amintire a viscolului sever de ieri, o undă rece și bine articulată de aer alerga peste câmpuri precum o cavalerie ușoară aeriană cu un gest autoritar prin care-și revalida victoria asupra pâclei cenușii cu care a trudit năpraznic toată noaptea. Norii sunt ...

Pe ghete kangoo la Orașul faptelor bune 2023

Încă ne minunăm de minunea care suntem... Încă e un lucru serios să fii fericit... Încă învățăm arta compasiunii... Dar... învățăm... pe zi ce trece... să fim mai buni... mai umani... mai noi înșine... Ce bine că suntem... precum păsările în timp ce migrează... pe rând... vârf de lance... (pentru a da răgaz cârdului să se odihnească... despovărat de grija navigației)... în arta înfăptuirii binelui... www.kangooclub.ro / www.radio.zu E și bucurie... e și sănătate... dar... înainte de toate... e aflarea împreună... Uneori... liniștea... răzbește mai tare decât decibelii asurzitori...