Skip to main content

Ede Terényi

În 1998, pe când se contura din ce în ce mai intens și complex impulsul monooperelor, părea că drumul este nesfârșit... că vom fi mereu cuprinși de entuziasmul noilor spații sonore (abia după mulți ani am înțeles de ce insista să le numim spații și nu dimensiuni, cum mă mai lua gura pe dinainte).

Acum, în cumpăna trecerii, cu sufletul îmbibat de responsabilitatea însoțirii... îmi arcuiesc privirea în bolta ultimilor 28 de ani petrecuți sub semnul ÎNTÂLNIRII cu EDE TERÉNYI și... înțeleg că nici visele de atunci, nici amintirile de acum nu au valoare ci ceea ce AM DEVENIT viețuind toate acestea...
Mulțumesc maestre!

Ede Terényi
Ede Terényi


Comments