Skip to main content

Poeme de zile și nopți

Poeme de zile şi nopţi
Poeme de soare şi stele
Poeme de foc timid, tăinuit de pulberi cenuşii
Poeme de vânt rătăcit prin tristeţi
Poeme de soare tihnit, prea depărtat, prea obosit pentru a-şi mai aşterne dogoarea pe pustiuri
Poeme de abis ce dureros desluşeşte scânteietoarea limpezime a adâncurilor
*
M-am aşezat în faţa focului
şi l-am gustat
cu ochii,
cu părul,
cu gândul amar al trecerii,
cu faţa pe care şi-au scris oamenii faptele şi visele,
cu palmele,
cu sânii,
cu coapsele,
cu pământul impregnat de urma paşilor mei,
şi iar cu ochii,
cu părul,
cu faţa pe care şi-a desenat soarele îndepărtarea şi mistuirea.
*
şi m-am cutremurat în tăcere...
*
Apoi,
mi-am chemat fiul din zare
l-am adăpat,
l-am sărutat pe creştet,
mi-am spălat mâinile în părul lui
şi l-am încredinţat adierii de seară.
*
Şi am dansat de durere dansul spasmodic al facerii şi risipirii facerii,
al găsirii şi pierderii şi regăsirii,
al febrei de a fi aevea în lumea halucinant rotitoare a pierderii şi regăsirii.
Am dansat de durere... dansul spasmodic...
cu paşi fragili şi despuiaţi...
*
m-am prefăcut în vaier şi am pornit în căutarea ta în lume;
s-au mişcat munţii şi apele dar ochii tăi nu m-au recunoscut
m-am prefăcut în şuier şi am pornit în căutarea ta în lume;
s-a rotit înaltul  dar buzele tale nu m-au rostit...
M-am prefăcut în scâncet şi am pornit în căutarea ta în lume;
şi se cutremură limpezimea adâncului la gândul tău
căci tu eşti eu şi eu sunt tu...
*
Cerul
cu înaltul
şi necuprinsul
s-a prăbuşit
cu vârtej rotitor de linişte
asupra frunţii
şi pleoapelor
şi bidiviului
cel alb
şi liber...
*
stele vesele,
stele triste,
stele tulburi,
stele dulci,
stele - briză,
stele liniştite,
stele arămii,
stele sfredelitoare...
câte poveşti de însingurare...
*
Lacul a-nţeles...
*
întunericul
şovăitor
cheamă,
reînvie,
înghite surd şi lacom
memoria lumii,
cu foşnetul frunzelor,
cu susurul apelor,
cu coarnele cerbilor,
cu sângele caprelor,
cu strigătul păsărilor
*
Lacul a văzut...
*
răcoarea subţire,
atingerea-nfiorată a nopţii
cu
paşi uşori,
zborul lin,
duh pribeag,
se aşterne-n iarbă,
în scrum,
pe pielea poleită de luciul stins al lunii,
pe unda ce fremătă în arcuirea gleznei,
în voluptatea nărilor ce adulmecă cu sete...
*
Lacul a ştiut...
*
Tâmplele dogoare,
pasul,
sângele,
coapsele,
se-avântă,
se-ntind,
răscolesc tăcerea,
tulbură praful şi frunzele şi stelele,
mistuie buzele şi mâinile,
sughite suflarea,
arde-ntunericul,
se-ncinge văpaia paşilor,
a braţelor,
a pulpelor,
a sânilor,
a gleznelor,
a prafului,
a focului,
a frunzelor,
a stelelor,
a pământului,
a pântecului,
a rodului...
*
Lacul a privit...
*
Pământ fraged, negru, umed
absoarbe-ncet durerea şi lacrima şi chinul.
Aburul subţire
învăluie trupul smintit, căzut în adormire...
*
Lacul s-a deşteptat...
*
unda visului
şuierul şarpelui
unda visului
şopotul sângelui
unda visului
şoaptele dorului
*
Lacul s-a-ntristat...
*
unda visului
gândul omorului
unda visului
focul veninului
unda visului
cupa amarului
*
Lacul s-a-ntunecat...
*
unda visului
sufletul fratelui
unda visului...
*
Lacul a privit spre adâncuri...
*
chemare neagră,
chinuitoare, şerpuitoare
a dorului,
a inimii,
a-ntunecimii
*
unda visului
*
povară aspră
a tainei pierderii
a-naltului
a Soarelui
*
unda visului
*
vârtej de spaime,
de umbre,
de limanuri
*
unda visului
*
învolburate ape,
galbene talazuri
*
unda visului
*
îngemănate lumi
de lacrimă şi ură
*
unda visului
*
ceruri joase, gri, apăsătoare
*
unda visului
*
cuvinte nerostite
prea amare
*
unda visului
*
Lacul plânge...
*
Pulbere albastră nefirească
se-aşează-ncet pe luciul apei
*
unda visului
vraja lacului
*
cioburi reci
se sparg,
rănesc retina afundată în căuşul palmei pentru a vedea drumul vieţii,
alunecă pe gât, pe umeri, pe haine, pe genunchi, pe vârfuri de picioare
*
lacul mă cunoaşte
*
mumă limpede, curată,
trupul trupului,
spală rănile
dorului,
spală chipul
visului,
spală trupul
focului,
spală faţa
omului
*
nud
năzdrăvan,
despletit,
curăţat de ape de cleştar şi stele
cheamă bidiviul
alb,
sălbatic
încalecă
şi-aleargă-n grădina zorilor
*
rouă,
iarbă,
roz,
petale,
trandafiri

valea repetă chemarea,
galopului nebun
ecoul gândului

pat moale
de iarbă şi flori
risipeşte taina nopţii...

soare
asurzitor de luminous,
linia orizontului,
lanul de trandafiri...
*
joc de început
de zi,
de viaţă,
de femeie,
de bărbat,

joc de doi

joc...
în praf,
în drum,
împreună,
singur,
alături,
singur,
joc
joc!
joc?
*
unda văzduhului,
şarpele soarelui
umed, scânteietor curge agale apă mare
prea mult praf,
prea mult joc
şarpele soarelui - unda văzduhului