CARMEN VASILE

O combinație de speranță și bucurie vălurește în fața ochilor sufletului... Să te apuci de echitație la 50+ pare o năstrușnicie de proporții dar... ce ne-am face fără vise și efortul investit în a le îndeplini?... - „Voi v-ați vindecat una pe alta”, îmi spunea recent o prietenuță psiholog... Desigur că am revăzut arhiva foto-video cu căluța mea și, parcurgând cele câteva luni de când suntem una în viața alteia, am putut vedea și eu schimbarea: ochii vii și curioși ai lui Sisi, pe de o parte iar blândețea și echilibrul meu, pe de altă parte... Există speranță, m-am auto-încurajat: într-o bună zi vom galopa lin, liber și perfectă armonie cu Cerul, Pământul și propria noastră bucurie de a fi!  

O nouă lună nouă... o nouă răspântie de vremi... un nou an în calendarul chinezesc... Parcă ne dregem într-un anume fel glasul firii în asemenea momente... Parcă ne aranjăm straiele purtării ca înainte de o fotografie de profil... Parcă aerul se densifică în jurul nostru și suntem mai atenți și la cele mai mici detalii... Parcă suntem, în fața noii constelații, precum școlerii de pe vremuri (adică din tinerețile mele) care fremătau de emoție dacă vor primi coroniță sau nu... Apoi... surprinși de caraghioslâcul ritualurilor, care, de multe ori o iau pe povârnișul abrupt al superstițiilor, le lăsăm baltă... Rămâne, totuși, ceva... acel ceva fundamental: dorința profundă de a ne trăi viața sub cele mai bune auspicii, dorința de a fi iubiți și a iubi, dorința de a ne afla rostul și rolul în lume... Iar tot ce părea ritual gol... se umple de înțeles... de fapte, emoții și gânduri bune care generează o viață bună!  Intrăm în anul Tigrului de apă... Gândind contextual și adaptat situațiilor c