CARMEN VASILE

Sâmbătă dimineața... prima zi din constelația Vărsător... corpul mă îmbie spre un ”grasse matin é e”... gândul mă zorește spre sesiunea de modelaj în cereale susținut de un plastician din Germania specializat în arta curativă... Atmosferă de atelier... foșnetul cretei cerate pe foile primelor schițe face parte din acea liniște aparte care înghite hulpav fervoarea descoperirii unui nou joc al minții. Nu suntem mulți oamenii la număr... totuși încăperea este plină cu prezența noastră... într-un fel aparte. Contemplăm... retușăm... apoi ne ajung din urmă cuvintele... unele domoale, altele chicotite... Prefer să rămân învăluită în tăcere și să observ... planul îmi este zădărnicit de curiozitatea amabilă a unui domn. Îmi vorbește despre cercetarea sa de 40 de ani în transpunerea intervalelor muzicale, prin coduri numerice, în forme / îi vorbesc despre cimatică... îmi vorbește despre muzicieni și plasticieni clujeni (figuri proeminente) / îi vorbesc despre aceeași... Amândoi eram curi